Home / Artǎ / O serie de podcasturi despre operele de artă furate în perioada nazistă, lansate în Franța
O serie de podcasturi despre operele de artă furate în perioada nazistă, lansate în Franța
O serie de podcasturi ce prezintă istoria operelor de artă furate de naziști va fi disponibilă, din 16 martie, pe principalele platforme online, a anunțat Ministerul francez al Culturii care le produce.
Șase episoade de 25 de minute încearcă să retraseze călătoria mai multor dintre aceste opere de artă, furtul lor, dispariția lor și condițiile surprinzătoare ale reapariției lor în colecții naționale sau adesea private, precum și lupta urmașilor pentru recuperarea lor.
Primul episod este dedicat restituirii „Nus dans un paysage”, un tablou al pictorului expresionist german Max Pechstein, pictat în 1912 și furat la o dată necunoscută proprietarului său, Hugo Simon. Acesta din urmă, bancher și mecena al avangardei germane, a fugit în Franța în 1933, apoi în Brazilia în 1941, abandonându-și proprietatea din strada Grenelle, de la Paris.
El spune povestea tabloului viu colorat, împrumutat pentru o expoziție la Londra în 1938 și care a dispărut, pentru ca apoi să reapară în 1966 în depozitele Palais de Tokyo, unde un tânăr curator l-a înscris în inventar.
A fost nevoie de 75 de ani și trei generații, precum și o investigație meticuloasă, înainte ca acesta să fie restituit în 2021 lui Rafaël Cardoso, istoric de artă, strănepotul lui Hugo Simon.
Valoare istorică personală și colectivă
„Alături de această poveste, reprezentativă pentru soarta tragică a evreilor germani, ne-am dorit o varietate în lucrări pentru a arăta că nu există doar lucrări ale colecționarilor bogați. Unele, fără o mare valoare financiară sau artistică, au o mare valoare istorică personală și colectivă din punct de vedere al memoriei și istoriei”, subliniază documentarista Léa Veinstein pentru AFP.
„Este misiunea de cercetare și restituire a bunurilor culturale furate a Ministerului Culturii care a decis să ne încredințeze această misiune pe baza investigațiilor pe care le desfășoară și a punților pe care le construiesc între cercetători și descendenți pentru a stimula retrocedările, pentru a face aceste povești cunoscute publicului larg”, a explicat ea.
În ianuarie, ministrul Culturii, Rima Abdul Malak, a anunțat că va introduce o lege anul acesta pentru a „facilita” retrocedarea lucrărilor furate în perioada nazistă.
---------------------------------------------------------------------------------------------------
Le musée d'Orsay va devoir se séparer d'une de ses œuvres majeures : "Rosiers sous les arbres" de Gustav Klimt. La seule œuvre du maitre autrichien en possession de la France est un tableau spolié peu après l'Anschluss, en 1938 ! Elle reviendra aux ayants droit de Nora Stiasny.
C'est une petite huile sur toile de 110 cm sur 110 cm de côté dans laquelle le feuillage et la couleur verte dominent. Le tableau est conservé au Musée d’Orsay depuis les années 80, suite à une acquisition sur le marché de l’art qui avait obtenu un feu vert des musées nationaux, sur la base des informations alors accessibles. Mais le "Rosiers sous les arbres" de Gustav Klimt a été spolié par les nazis et la ministre de la Culture Roselyne Bachelot a officiellement annoncé ce lundi sa future restitution par le biais d'un projet de loi.
Une enquête à rebondissements pour découvrir la vérité
L'ouverture récente d'archives en Autriche et le travail d'historiens ont permis de retracer précisément l'origine de cette oeuvre de format carré réalisée par Klimt dans son pays, près d’un lac pendant ses vacances d’été, en 1904 ou 1905.
La toile a été achetée en 1911 par le collectionneur juif autrichien Viktor Zuckerkandl, sous le nom de "Roses" ("Rosen" en allemand). Elle en portera d'autres : "Pommiers avec des roses" et "Paysages". Le tableau appartient à sa nièce Nora au moment de l'Anschluss, l'annexion de l'Autriche en mars 1938, quand les nazis s'installent au pouvoir. En août de la même année, cette femme de 40 ans, persécutée en tant que juive, ruinée par "l'aryanisation des biens", doit se plier à une vente forcée pour une somme dérisoire, six à cinquante fois inférieure à sa valeur en fonction des témoignages et des estimations. Elle sera déportée et assassinée.
Le "personnage-clé" de cette spoliation est l'artiste Philipp Häusler, qui avait eu une relation avec Nora Stiasny lors de leur jeunesse, et qui avait adhéré au parti nazi en Allemagne dès 1933.
Un demi siècle plus tard, rien ne laisse penser à l’époque de son achat en France à une spoliation.
Les ayant droits de Nora Stiasny obtiendront ensuite en 2001 du musée d’art Belvédère de Vienne la restitution d’un autre Klimt, intitulé "Pommier II". Mais en juillet 2017, les autorités autrichiennes ont conclu qu’il y avait eu erreur.
Un projet de loi indispensable car l'oeuvre appartient aux collections nationales
La véritable œuvre spoliée est donc celle-ci, selon les conclusions d’un travail approfondi du Musée d’Orsay, menée dans la cadre de la mission lancée en 2019 par la rue de Valois pour rechercher les biens culturels spoliés entre 1933 et 1945.
Contrairement aux quelque 2 000 œuvres d’arts retrouvées en Allemagne après la Seconde Guerre mondiale, et conservées sous l’étiquette MNR, Musée Nationaux Récupération, ce tableau de Gustav Klimt ne pourra pas être immédiatement restitué. Car il fait partie des collections nationales, et reste encore inaliénable. Un projet de loi pour autoriser la sortie de l’œuvre des collections publiques doit donc bientôt être présenté par le gouvernement.
==========================================================
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu